mi se promit lucruri. de la cele mai banale pana la cele mai complicate. fondul de ten pe care il promovez promite ca e infailibil, mama imi promite mereu ca totul va fi bine, biserica imi promite ca daca voi fi cuminte voi ajunge in rai. promisiuni. promisiuni. promisiuni.
adevarul nu poate sta intr-o promisiune. adevarul nu poate sta in vorbe caci vorbele sunt mereu inselatoare. pana si auzul, simtul nostru, receptorul vorbelor poate fi deseori inselator.paradoxal teleshoppingul imi promite un aparat cu care sa pot auzi mai bine soaptele.
de ce imi promiteti pt fiecare segment al vietii mele cate ceva? de parca societatea asta s-ar simti datoare sa ma faca pe mine, prin vorbe, sa ma simt mai bine.
promite-mi macar ca imi vei promite ca nu vei mai promite nimic niciodata.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
asa cum pt tine nu exista promisiunile si nu vrei sa aiti promita nimeni nimic, asa pt mine nu exista certitudinile.
Trimiteți un comentariu