writter`s block

as scrie dar pentru prima data nu simt nimic. am amortit din cauza frigului de afara. sunt ca fetita cu chibriturile. as aprinde flacara dar am mainile degerate. muzele se perinda prin fata mea insa cumva reusesc sa raman imuna. Vad, va vad, zi de zi, minut de minut si totusi cuvintele nu exista. inainte existau si se perindau prin mine pana gaseau placuta pe care scria exit. acum in interiorul meu e un blocaj teribil. seamana cu intersectia de la lujerului la 8 dimineata.
pe prezentul il scriu din inertie. insa ce nu stiti voi este ca ma opresc la fiecare cuvant si constat ca am scris cu totul altceva decat trebuia.
ultima propozitie va fi una necorectata....

faceti ceva va , maimutatitiva numia sa ma ajutati sa scriu desper voi


trist, nu?

cer nu mai exista

orizontul a disparut. de acum putem privi cat de departe vrem. raza nostra de actiune va fi infinita. vom vedea ce e dincolo, ce e in spate, ce e dupa colt. vom vedea sus si jos concomitent.
vor disparea constrangerea si claustrofobia, vor disparea umbrele si intunericul...

asta era inceputul..continui dupa ce ma intorc pe pamant

femeia la volan

dragi domni, stimati colegi de trafic,

conduc...


pazea!

de dragul tau...

nu e cazul si stii ca nu vrei... iti e groaza, iti aprinzi o tigara; pufai trei fumuri, insetat. defapt vrei doar sa mai amani momentul... gata, ACUM! si incepi. incerci sa iti amintesti exact momentul big bangului.

INTROSPECTIE:

boschet fiind trolee cutreieram si se intampla deseori sa mai bagi si cate-un somn. se intampla si acum, dar nu mai intervine nimic spectaculos. poate doar momentul penibil cu nebuna care iti asculta si respectiv comenta convorbirile telefonice, in timp ce isi picta unghiile cu albastru. pentru ea ai alte sentimente.

derulezi repede, oricum nu ai prea multe de derulat.

pauza. stop.

incepi cu stangul, termini cu stangul. esti ca un veteran de razboi. ti-ai pierdut dreptul intr-un mod eroic. defapt l-ai folosit atat de mult alte dati incat acum , cand chiar ai nevoie de el, e mort, putrezit deja probabil...
pe parcurs primesti bon de ordine: nr 12
nu e nici la inceput dar daca te gandesti ca exista o infinitate de numere, nu e chiar atat de rau.
ti-ai fi dorit sa fi nr 1. la dracu! macar o data. la scoala ai luat cel mai mult premiu trei, in rest mentiunea 675 si altele. la job maxim un 9.
gandesti ca macar la chestii dinastea metafizice sa fi de 10 ar fi fain, dar nu esti
,deci pula: la chestii de muritori muie, la chestii de zei muie

traiesti intr-un purgatoriu continuu. e atat de dezordine in purgatoriul din care scriu acest mesaj ca imi vine sa borasc. drept urmare constat ca eu nici la chestii casnice nu is de 10

telefonul suna, clar nu sunt eu pt ca eu sunt aici, acolo si peste tot. e de cacat. zambesti ca sa nu plangi si acum cand ar trebui sa plangi zambesti iar. s-ar zice ca esti fericit...si esti, asa zice lumea, clar esti. cum altfel?

tu stai fericit asa cum te-a lasat. el e fericit ca nu traieste cu o telenovelista si tu esti nefericita ca nu esti telenovelista pt ca alora le merge bine intr0un final. cu alte cuvinte ajung spre sfarsit sa obtina ce vor.

tu stii clar ca nu vrei nimic. defapt vrei dar stii ca nu poti avea. si ajugem dinou la capitolul MUIE.
stiai clar ca toate se rezuma la un telefon si vazusei clar ca cine te apela se prezenta sub numele de dezamagire. ai raspuns! te-a pus dracu sa raspunzi!! si de aici pana la muie nu a mai fost decat un pas.
iti tot repeti ca daca ai fii mai altfel te-ar aprecia, ar vedea in tine o zeita afrodisiaca superba care merita tot ce e mai bun. MUIE! nu a reusit nici macar sa vada ca esti sirena, ca ai coada ca si tie iti plac baloanele, mai ales cele de sapun si ca esti sensibila chiar daca ai ascultat in copilarie cradle of filth.
nu a vazut ca obosesti cand trebuie sa mergi repede sau ca iti place sa savurezi tigarile fara a fi judecata ca fumezi. nu a vazut ca ti se poate citi in ochi cand iti place sau nu ceva si cu atat mai putin , nu a vazut ca te doare ca dracu sa fi tom din tom si jerry.
iti place egocentrismul, dar nu al lui. iti place al tau, iti place cel al prietenei tale care rasfoieste reviste alene. iti place cel al mamei tale care face jogging pe banda rulanta in fiecare zi la ora 8 seara. iti place cel al fratelui tau care cumpara muzica dupa coperta albumului. ti-ar fi placut si al lui daca in centru ai fi fost tu.
stii ce as fi desenat eu pe un post stick? as fi desenat o banana....asta as fi desenat. mi-ar fi placut teribil...
oricum mie imi place maioneza cu vinete si mi se pare cea mai tare mancare ever. afla ca putin imi pasa de v cu c si r

ouale lu iuda

radioul se deschisese. era programat sa faca asta. tocmai se prognoza o zi frumoasa. iuda inca se lupta sa ramana adormit. statea asa, incovrigat in pat. intr-un final ziua isi facu loc si in ochii sai rosii de la fumul de tigara in care adormise.
se aseza in fund cu capul sprijint in palme...doamneeeee ce vis ciudat...si desi stia ca a visat a simtit nevoia sa verifice.
se ridica alene si VERIFICA. un tremurat teribil si un tipat de groaza. visul se dovedea a fi realitate: IUDA NU MAI AVEA OUA!!!!
iesi de-a dura e usa si se prabusi pe scari, se ridica si porni intr-un maraton cu viata!!!! se opri in fata scarii si odata cu bubuitura usii care se tranti in spatele lui , bubui si el: oameni buni!!!!!!! nu mai am oua!!!!!!!!
dar oamenii erau mult prea ocupati ca sa auda strigatul lui. nimanui nu-i pasa de ouale lu iuda...
un barbat la vreo 40 de ani tocmai trecea ingandurat pe trotuar. Iuda se indrepa spre el si il lua de guler: domnule mai aveti oua? apoi isi dadu seama ca era prea brutal si se retrase. apoi pe un ton ceva mai gingas spuse: nu de altceva, intreb pt ca eu nu mai am si...as vrea sa am... stiti, aseara aveam. adica asa cred. nu mai stiu cand am verificat ultima oara...dar trebuie sa fi avut. chiar nu stiu ce as fi putut sa fac cu ele....omul tacea uitandu-se cu ochi speriati. parea destul de crispat...nu intelegea exact unde vrea iuda sa ajunga...
zi domnule! ai oua sau ba? am dar le-am lasat acasa...stii...se pot sparge usor si di motive de siguranta le tin acolo, la rece...
in ochii lui iuda se putea citi mahnirea...la revedere domnule. esti un fricos!

iuda se indrepta descurajat spre apartamentul din care acum 10 min fugise descreierat. pana la urma nu era un lucu atat de rau. stia ca putea trai si fara.
si tocmai cand se resemnase din bucatarie se auzi un strigat: ma nebunule, ma apucatule, hai la masa!!!!

ce avem azi mama?

OMLETA!

PASAJE

'' ...n-am simtit nici o tristete in vreme ce ne indreptam spre aeroport.Sexul fusese reusit; ne amuzasem.Abia daca imi puteam aminti o perioada mai placuta, nici unul dintre noi neavand nci o pretentie. Si totusi, existase o caldura, nu char fara sentiment, o mortaciune cuplata cu alta. Testam genul asta de a face amor la intamplare, soiul ala de sex gen LA, Hollywood, Bel Air(...). Straini la inceput, straini si la sfarsit - o adunatura de trupuri masturbandu-se anonim unul pe altul. Oamenii fara morala se cnsiderau adesea mai liberi, dar ceea ce le lipsea era mai ales abilitatea de a simti sau de a iubi. Asa ca preferau parteneri intamplatori. Morti futand morti. Nu exista nici o miza sau umor in jocul lor - erau doar niste cadvre futand alte cadavre. Morala era restrictiva dar ei erau concentrati pe experienta umana de-a lungul secolelor. Un anumit tip d morala avea tendina de a tine oamenii sclavi in fabrici, in bserici si devotati statului. Alte soiuri de morala pur si simplu pareau de bun simt. Era ca o gradina plina cu fructe otravite si fructe bune. Trebia doar sa stii doar pe care sa o alegi si pe care sa o eviti.''


CHARLES BUKOWSKI- FEMEI

patul fiecaruia...

stiu un loc magic, un loc unde fiecare se stie in siguranta...
un loc la intersectia intre bine si rau
intre vis si realitate
intre sacru si profan:
PATUL FIECARUIA
omul negru zace sub pat dar nu va putea sa te traga de picioare atata timp cat ele se afla intre asternuturi. aici esti treaz si totodata adormit. ptul iti cunoaste visele dar si cosmarurile. te stie pe dea`ntregul. te-a simtit gol si imbracat in hainele cele mai frumoase in timp ce iti puneai papucii. iti e iubit, e ca si cum te-ai fi sarutat cu el atunci cand , noaptea, in somn, ai balosit perna. umbra ta se aseaza odata cu tine in el. nu exista ungher al corpului sau a sufletului pe care sa nu-l fi revarsat in pat

patul tau iti e dragoste, prietenie, ragaz si neliniste. iti este mereu aproape si mereu la fel de confortabil.

experiment infumurat

fum, fum, fum
respir fum si iti respir fumul
te fumez pasiv
te filtrez prin plamanii care mi-au crescut in minte
te scot din mine prin nari
te-as scoate de tot si pt totdeauna
dar ai prins radacini
esti acolo... intri, iesi
dar niciodata de tot
mereu revi sau pleci mereu
iar pe mine ma lasa plamanii
unii folosesc substitute pt zahar
eu folosesc substitute pt aer
si imi e teama ca ultimul chistoc aruncat
va insemna si ultima gura din tine

iubirea este o prejudecata...

iar eu am destule prejudecati deja...

oricat de clisheistic ar suna intrebarea ea am sa o pun, defapt am sa mi-o pun, defapt deja am facut-o...

cum se face ca ceva atat de frumos poate sa iti provoace o stare care nu face parte din campul lexical al cuvantului BINE? cum se face ca desi acum 5 ore te simteai cat se poate de bine, acum te simti jenat si rusinat? ce s-a schimbat in acest interval de 5 ore? ce?

nu cersesc dragoste...o primesc gratiut...atat de gratuit si atat de des incat nu imi mai provoaca nici un interes...
sclipirea a disparut, tu ai coborat din pat iar eu tanjesc la clipa de dinainte. care cu ce s-a ales, fa-ma sa inteleg te rog. am nevoie sa inteleg!
la mine e vorba probabil de faptul ca mi-am sabotat
statutul de ''untouchable ''. probabil mi-ar fi placut sa fiu nedescoperita si totusi foarte cunoscuta tie.
cred ca sunt doar prea mica si as vrea sa fiu tratata ca un copil...sunt un copil, asa ca te rog sa ma infiezi si sa nu ma lasi sa-mi fie frica...

imi pare rau dar nu mai vad culorile bucurestiului...deocamdata am vedere alb-negru

promotia 1960

asta mi-s

da, recunosc: multe dintre trairile mele sunt aici, pe blogul asta de doi lei, cu pozele mele de 2 lei si cu formularile mele de 2 lei.
nu imi e rusine, desi poate sunt o ieftina, la fel ca cele de pe pitzipoanca.org. imi asum ceea ce sunt.
as vrea sa fiu mai mult, sa traiesc mai mult, dar ma bucur zi de zi de ceea ce mi se da, si sincera sa fiu nu primesc chiar asa putine de la viata. primesc muzica, primesc sansa de a scrie, primesc dragoste de la oamenii care conteaza si ura de la cei care au contat si inca mai dainuie prin fiinta-mi.
in plus am un sac doldora de vise: visez ca o sa impartim apartamentul, tu acela care meriti, care in tot timpul asta, indiferent de cate am facut ai stiut ca asa sunt eu. visez ca o sa fiu faimoasa, visez ca am sa scriu o carte si ca am sa plantez un copac....
nu sunt saraca si nici nu voi fi vreodata. sunt eu: banana si am un comando destul de tare;))

si uite asa banana se rateaza